Anxietate » Cu toții am auzit acest termen! Indiferent de numele tău, cu siguranță ai experimentat de mai multe ori sentimentul de anxietate pe parcursul vieții tale.
În linii mari, anxietatea este descrisă drept o stare de neliniște. Aceasta poate fi resimțită în întreg corpul. Totuși, adesea reprezintă un sentiment de incertitudine ce produce stări de neliniște aflate în legătură cu un pericol, fie el potențial sau perceput.
Urmarește blogul meu AICI!
În primul rând, trebuie să reții că starea de anxietate este o reacție normală. Atunci când o resimți, fii conștient că ea duce la creșterea atenției și a timpului de reacție în momentul în care conjunctura în care te afli este una periculoasă.
În egală măsură, trebuie să ai în vedere faptul că o anxietate crescută poate fi dezadaptativă în momentul în care aceasta îți face dificilă viața de zi cu zi (spre exemplu, dacă în urma unei anxietății ridicate nu îți mai poți desfășura activitățile în ritm normal sau te izolezi din pricina nesiguranței).
Confuzia între anxietate și frică
Adesea anxietatea și frica sunt confundate. De aceea, este foarte important să știi să le deosebești. Gândește-te la o situație amenințătoare reală. Atunci răspunsul normal (atât cognitiv, cât și emoțional), pe care îl ai este cel de frică. Fie că mergi pe o stradă întunecată, fie că vezi în fața ta un câine agresiv sau fie că cineva te sperie, primești un semnal important de la creier pentru a-ți facilita supraviețuirea. Mai specific, primești de la creier mesajul de „Pericol!”. Acest mesaj îți poate face corpul să îți intensifice bătăile inimii, să îți mărească ritmul respirației, să îți crească capacitatea de coagulare a sângelui sau să tremure. Aceste reacții duc la creșterea sângelui ce ajunge la celule, la creșterea cantității existente de oxigen în organism sau la „antrenarea” mușchilor pentru a fi gata de o activitate fizică intensă. Toate aceste senzații sunt transmise de frică. Perioada în care simți aceste senzații este una de durată relativ scurtă, atenția fiind îndreptată strict către prezent și către rezolvarea amenințării, evitării sau infruntării acesteia.
În schimb, anxietatea nu este nicidecum de scurtă durată. Perioada în care aceata poate fi resimțită este una de lungă durată, aceasta concentrându-se mai ales pe viitor.
Contactează-mă pe WhatsUp (psih. Huțul Tudor-Daniel)!
Tipuri de anxietate
Cele mai întâlnite tipuri de anxietate sunt:
- Tulburarea de anxietate generalizată;
- Anxietatea socială;
- Atacurile de panică / tulburarea de panică;
- Tulburarea de tip obsesiv-compulsiv;
- Agorafobie;
- Mutismul selectiv;
- Fobiile specifice;
Urmarește-mi activitatea pe Instagram!
Tipurile de anxietate
Referindu-mă la tipurile de anxietate, îmi doresc să fac o scurtă trecere în revistă a acestora, pentru a-ți fi mai ușor să le identifici.
- Tulburarea de anxietate generalizată – este cel mai frecvent tip de anxietate, zeci de milioane din oameni fiind afectați. Este descrisă drept o senzație de tensiune mentală (sau în anumite cazuri, chiar fizică). Adesea senzația nu este provocată de un eveniment specific și persoana în cauză nu poate în mod voit să ia o pauză de la anxietate. Practic, dacă în mod continuu prezinți un stres – fie el de ordin fizic sau mental, te simți continuu îngrijorat sau neliniștit, iar aceste situații te fac să nu îți desfășori activitatea de zi cu zi în ritm normal, este posibil să te confrunți cu tulburare de anxietate generalizată.
- Anxietatea socială – adesea întâlnită sub termenul de „fobie socială”. În primul rând, trebuie să fii conștient de faptul că un anumit grad de anxietate socială este perfect normal, însă atunci când aceasta are un nivel ce te împiedică să îți duci viața în mod normal devine o problemă. Gândește-te la o timiditate de o intensitate extrem de pronunțată sau la o situație în care simplul gând că trebuie să comunici cu alte persoane (prieteni, membri ai familiei, persoane necunoscute etc) îți provoacă frică. În acest caz te poți gândi la faptul că ai fobie socială. De asemenea, poți avea o frică irațională de o situație pur ipotetică în care vei face un comportament jenant sau dacă te temi în mod constant de faptul că ai putea fi judecat.
Urmarește-mi activitatea pe Facebook!
- Atacurile de panică / tulburarea de panică – sunt șanse foarte mari să fi auzit deja multe lucruri despre acest subiect. În linii mari, această senzație apare în mod brusc și are atât simptome de ordin fizic, cât și de ordin emoțional. Acestea sunt evidențiate sentimente de frică sau de panică. În plus, pot apărea senzații fizice precum dificultăți de respirație, bătăi crescute ale inimii, transpirație abundentă etc.
- Tulburarea de tip obsesiv-compulsiv – se împarte în două categorii, obsesiile și compulsiile. În ciuda faptului că acestea sunt asemănătoare, tipul de manifestare este diferit. Obsesiile au la bază gândirea, iar compulsiile au la bază comportamentul. În ceea ce privește gândirea, persoanele obsesiv-compulsive au adesea un gând specific, iar în ceea ce privește comportamentul, persoanele au anumite activități efectuate extrem de specific. Cu alte cuvinte, obsesia (gândul) reprezintă îngrijorarea, în vreme ce compulsia (comportamentul) cauzează anxietatea.
- Agorafobie – în cadrul acestui tip de anxietate persoanele evită în mod constant zone sau situații ce le-ar putea aduce un sentiment de rușine, panică sau le-ar putea pune într-o situație în care nu s-ar simți confortabile.
- Mutismul selectiv – adesea prezent la copii. Reprezintă dificultățile de comunicare în diverse situații sociale, ce nu pot vorbi inclusiv în contexte banale, rămânând realmente „înghețați”.
- Fobiile specifice – alături de tulburarea de anxietate generalizată, fobiile specifice sunt printre cele mai comune tipuri de anxietate. Acestea reprezintă o frică irațională de o situație specifică ce se poate transforma într-o criză anxioasă acută, succedată de evitarea situației declanșatoare. Frica persistă și este mult mai mare decât riscul real la care persoana în cauză este expusă. Printre cele mai întâlnite tipuri de fobii, regăsim frica de paianjeni, câini etc.
Tratarea anxietății
Indiferent de tipul de anxietate despre care vorbim, aceasta se poate trata prin două tehnici validate științific: psihoterapia și tratamentul medicamentos. În ceea ce privește psihoterapia, abordarea cognitiv-comportamentală în anxietate a fost validată în diverse studii de specialitate. În 2010, Dugas, Brillon și colaboratorii au demonstrat faptul că această abordare a redus în mod semnificativ simptomele anxietății. De asemenea, beneficiile se pot păstra inclusiv la doi ani după finalizarea tratamentului.
La cine pot apela în cazul în care am anxietate?
Poți apela la terapeutul tău! Dacă nu ai unul și îți dorești să lucrezi în acest sens, te aștept cu mare drag! În continuare, poți găsi datele mele de contact. Poți să îmi scrii pe orice platformă din cele de mai jos sau poți să mă suni la numărul afișat.
Psih. Tudor-Daniel Huțul » 0748 533 224
tudordanielhutulpsih@gmail.com
Pingback: Ce se întâmplă în prima ședință de terapie? Află tot ce trebuie să știi! - Tudor Daniel Huțul